|© Mihai Surdu
Ce înseamnă acest premiu pentru dumneavoastră? Este necesară existența unui astfel de premiu, care se uită doar la autorii „under 36”? Ce le-ați spune celor care, neliniștiți, se-ntreabă: nu sunt toți scriitorii egali? De ce e nevoie de un premiu separat pentru cei tineri, care-i exclude pe restul?
Dosar realizat de Bogdan Coșa
Robert Gabriel ELEKES - „Tânărul Scriitor al anului 2018”
O dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine, Casa de Editură Max Blecher
Pentru mine acest premiu înseamnă că aparent sunt încă tânăr, în ciuda părului alb care-mi colonizează capul de parcă ar fi o țară africană în secolul 19, și că sunt scriitor. Când te prezinți cuiva ca poet, de obicei, primești ca răspuns o privire care exprimă „vai de mine, dar ce s-a întâmplat cu tine?”. Când te prezinți ca scriitor se schimbă situația. Oamenii te privesc cu mult mai multă încredere. Poate chiar stau cu tine la aceeași masă. Acum am și eu un premiu cu care mă pot legitima ca scriitor.
Dar acum fără glume. Sunt foarte bucuros că am primit acest premiu, mai ales pentru că acesta a fost câștigat de scriitori buni și foarte buni în ultimii ani, Rita Chirian, Vlad Drăgoi sau Tudor Ganea.
De unde văd eu lucrurile este necesară existența unui astfel de premiu. Nu toți poeții sunt egali, din păcate. Unii poeți sunt poete, unii-s membri ai unei Uniuni, alții nu, unii trăiesc în centre literare și culturale unde pot fi remarcați și susținuți, alții nu, și așa mai departe. A nu crede în sau a nu lua în considerare problema privilegiului în lumea literară mi se pare o naivitate pe care doar cei privilegiați pot să și-o permită. Puteam lua ca exemplu aici backlash-ul imens față de Premiile „Sofia Nădejde”. Desigur, Gala Tinerilor Scriitori nu reprezintă în nici un fel ceva nou sau revoluționar în acest sens, pentru că avem o tonă de premii pentru debut. Totuși, ea oferă șansa să fie recunoscuți unii scriitori și scriitoare care au trecut de debut, dar încă nu au ajuns la maturitatea scrisului lor; semnalizează astfel că ceva se mișcă într-o direcție bună, dar mai e mult de trăit, citit și scris înainte să se ajungă acolo. În final, cel mai fair și natural privilegiu pe care îl poți avea în lumea literară este experiența.
Mina DECU, „Tânărul Poet al anului 2018”
Desprindere, Editura Charmides
Bună, Bogdan! Mulțumesc pentru felicitări! Existența unui premiu care se uită doar la autori „under 36”... dacă e necesară? Nu știu cât e de necesară, dar cu siguranță e bine venită, iar eu ma bucur teribil că l-am luat cumva la limită, pentru că în vreo 4 luni deja nu mai eram eligibilă. Și, dacă reușesc să-mi pun în ordine sertărașele raționale ale creierului, care mi-e acum subminat de partea emoțională, aș putea spune că da, e și necesar, pentru că încurajează, dă aripi, spune-mi cum vrei, încurajează oamenii ăștia care se ocupă cu mâzgălitul de rânduri așezate unul sub altul, mai cu seamă, cărora le mai zice și poeme, îi face să nu li se mai pară futilă preocuparea lor, care uneori e chiar și un modus vivendi. Nu cred că de excludere e vorba aici, ci mai degrabă de includere, de includerea în ceata celor care scriu, prin recunoașterea valorii scriiturii, a celor care abia acum pornesc, cumva oficial, pe drumul ăsta. Așadar nu mă pot considera decât privilegiată și onorată de faptul că mi s-a oferit Premiul „Tânărul Poet al anului 2018”, de ce să nu recunosc?! Îmi pare rău că nu am reușit să fiu personal acolo să-l ridic, pentru că eram la Botoșani, dar abia aștept să văd diploma și să fiu și mai copleșită de emoții decât sunt acum și mai țin, și pe această cale, să mulțumesc juriului pentru acordarea premiului și să-i rog să-mi scuze absența! Mulțumesc mult și ție, încă o dată, pentru felicitări și pentru întrebări!
Cosmin LEUCUȚA, Tânărul Prozator al anului 2018
HOODOO, Editura Polirom
Nu cred că pot exista destule premii pentru a sărbători și recunoaște arta, mai ales cea valoroasă. Nu mi se pare nimic anormal în faptul că acest premiu – Tânărul poet/prozator al anului – are în vizor doar scriitorii „sub 36 de ani”. În ciuda formulării, nu e nimeni lăsat pe dinafară. Există premii și pentru cei de la 36 de ani în sus. Eu văd delimitarea aceasta ca pe o șansă pentru cei aflați la început de carieră literară de a fi observați. Fără filtrul acesta de vârstă, toți am ajunge în același loc și există reala posibilitate ca cei mai tineri dintre noi să fie trecuți cu vederea, în favoarea unor scriitori deja consacrați, ajunși la zenitul abilităților literare și, evident, mai vârstnici. Cum aș putea eu concura, de exemplu, cu un scriitor ca Bogdan-Alexandru Stănescu sau Radu Vancu, și să sper că am vreo șansă de câștig? Nu spun că-i imposibil, dar e puțin probabil. Delimitarea se face pentru cei aflați în aceeași ligă. Iar dacă ești cu adevărat foarte bun, nicio problemă, atunci poți ajunge să concurezi și cu cei mai mari. Și vezi ce iese de-acolo. Personal, mă simt onorat să fiu laureat al acestui premiu.
***
La începutul săptămânii au fost decernate premiile GALEI TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018. Juriul format din criticii literari Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza i-a acordat premiul special al acestei ediții lui Romulus Bucur,
Odeletă societății de consum, apărută la Editura Tracus Arte, fiind desemnată „Cartea de poezie a anului 2018 în România”.
