
© Residenz Verlag
În cel mai recent volum de eseuri al său, Martin Pollack (renumitul autor, traducător și jurnalist austriac) investighează felul în care ne raportăm la trecut și la memorie. | Rubrica
New Books in German vă prezintă săptămânal noutăți editoriale de pe piața de carte de limbă germană. |
© New Books in German
Ce alegem să ne amintim și ce alegem să uităm
În cel mai recent volum de eseuri al său, Martin Pollack (renumitul autor, traducător și jurnalist austriac) investighează felul în care ne raportăm la trecut și la memorie. Întins pe o perioadă de șapte ani (din 2008 până în 2015), volumul abordează subiecte dintre cele mai diverse, cum ar fi mișcările antisemite din Viena anilor 1930, perioada postbelică din Polonia și Ucraina, dar și amintiri personale legate de familia autorului și legăturile acesteia cu regimul nazist. Luciditatea cu care Pollack analizează această perioadă întunecată și plină de cruzime din istoria Europei Centrale o face să devină o carte indispensabilă pentru literatura memorialistică universală.
Volumul este împărțit în trei secțiuni: o parte dedicată memoriilor, alta imaginilor de arhivă și, cea din urmă, regiunilor din Europa. Pollack începe prin a-i aminti cititorului de forța, dar și de erorile la care este supusă memoria individuală. Așezând alături, ca într-un puzzle uriaș, cele mai diverse fapte istorice, autorul speră să redea o imagine a trecutului cât mai apropiată de experiența trăită de martori și supraviețuitori. Devine însă limpede că aceste incursiuni retrospective se contrazic între ele, iar Pollack nu face decât să ne amintească că cele mai multe detalii ale trecutului rămân, în esență, necunoscute. Multe dintre eseurile sale au ca punct de plecare imagini de arhivă cu ajutorul cărora autorul sondează contextul în care acestea au fost făcute. Este o practică care amintește de romanele lui W.G. Sebald, însă, spre deosebire de scriitorul german, abordarea lui Pollack este mult mai directă. Uneori pornește de la o fotografie ce înfățișează trei copii austrieci de la începutul anilor 1930 executând salutul nazist, alteori de la o tânără evreică surprinsă în timp ce este obligată să spele strada sau un grup de ucraineni din perioada Primului Război Mondial. Pollack folosește aceste imagini pentru a reflecta asupra politicii acelor vremuri, dar și pentru a-i aminti cititorului cât de dificil este să stabilești adevărul pornind de la o singură fotografie.
Martin Pollack este un scriitor care nu respinge o construcție de tip narativ atunci când vine vorba de consemnarea istorică. Observații de o mare finețe intelectuală se strecoară printre rânduri, stilul său fiind unul imaginativ, cu accente de umor. Deși tratează subiecte politice, eseurile sale sunt departe de a fi polemice.
Topografia memoriei este o carte ce ar trebui citită de fiecare cetățean european. Reflecțiile autorului asupra memoriei, asupra amintirilor sau a granițelor sunt mai relevante ca oricând în această perioadă în care valul migrator ne obligă să reevaluăm perspectiva monovalentă asupra războaielor și genocidelor secolului XX.