Foto (Ausschnitt): © Knesebeck
Cărțile dedicate tinerilor cititori reprezintă un segment important pe piața germană de carte. Literatura pentru copii și tineret în limba germană se caracterizează prin subiecte solicitante și ilustrații migăloase.
Țările de limbă germană dispun, prin tradiție, de o literatură bogată și variată. Acest lucru este valabil atât pentru conținuturi, forme și genuri, cât și pentru poziționarea pe piața germană de carte, invadată de titluri internaţionale. Astfel, în 2014 dintre cele 73.863 de volume nou apărute în Germania, 8.142 erau cărți pentru copii și tineret, neincluzând aici și manualele. Literatura pentru copii și tineret constituie, așadar, unsprezece la sută din producția totală de carte, dar și 15,8 procente din cifra de afaceri totală a comerțului cu carte. Cărțile pentru copii și tineret se numără, prin urmare, printre cele mai importante și cu cele mai mari cifre de afaceri componente ale producției de carte – dar și a culturii pentru copii, în general.
Cei mai angajați sunt autorii și editurile care se dedică copiilor de vârstă foarte mică, de grădiniță și școală generală. Acest lucru are de-a face, pe de o parte, cu aprecierea de care se bucură această literatură în această etapă a copilăriei, dar, pe de cealaltă, și cu strădaniile depuse la nivel privat, dar și statal, de promovare a citirii. Un exemplu în acest sens este Antje Damm, cu cărțile ei pentru copii mici precum Frag’ mich! (2010): o promovare rimată a lecturii și limbajului. Un alt exemplu deosebit de eficient pentru literatura pentru copii este trilogia berlineză scrisă de Andreas Steinhöfel între anii 2008 și 2014, Rico und Oskar. Acest amestec de studiu social, comedie de situație și descriere a unei prietenii înduioșătoare dintre doi băieți neobișnuiți se înscrie în tradiția romanului urban pentru copii și vorbește parcă pe limba copiilor proveniți din familii mixte. Și alți autori precum Milena Baisch, Martin Baltscheit, Renate Düring, Finn-Ole Heinrich, Salah Naoura și Martina Wildner scriu, la ora actuală, cărți pentru copii – chiar și sub formă de foileton - de mare succes în rândul copiilor și pedagogilor literari deopotrivă.
Modificarea vârstei cititorilor
Cărțile pentru cititorii de peste doisprezece ani sunt considerate cărți pentru tineret. Odată cu cărțile lui Michael Ende
Momo (1973) şi Povestea fără sfârşit (1979) s-a conturat, în cadrul acestui segment, așa numitul fenomen „all age“, ceea ce a presupus o modificare a vârstei pentru citirea unui anumit tip de cărţi, de la 13 ani şi până la vârsta adultă. Teme adesea transpuse în literatură sunt motive precum
coming of age (Nils Mohl,
Es war einmal in Indianerland, 2011), experienţa „străzii“ (Jana Scheerer,
Mein innerer Elvis, 2010) şi conflictele cu violenţa fizică sau structurală (Corinna Antelmann,
Der Rabe ist Acht, 2014
Cărţile pentru copii şi tineret sunt, în Germania, adesea ilustrate migălos. Ele duc mai departe şi înnoiesc totodată cultura tradiţională a ilustraţiei de carte, oferind în acelaşi timp un spaţiu propice pentru evoluţia artelor libere, permiţând şi vizualizarea informaţiilor conţinute. Printre cel mai bine cotaţi ilustratori ai ultimilor ani se numără Aljoscha Blau, Stefanie Harjes, Susanne Janssen, Katharina Kuhl, Jonas Lauströer, Kat Menschik, Michael Roher şi Einar Turnowski. Reinhard Kleist este unul dintre cei care au reuşit să consacre, prin lucrarea sa
Der Boxer(2012), genul graphic novel ca parte integrantă a literaturii pentru tineret.
Cărțile științifice cu simţ estetic
Multe forme de expresie ale literaturii de specialitate s-au mutat pe platforme caracteristice mediilor digitale. Cărţile pentru copii şi tineret oferă însă în continuare modalităţi de expresie tradiţionale – artistice şi didactice deopotrivă. De reţinut sunt volume cu conţinut ştiinţific, într-o realizare estetică deosebită, precum cartea lui Dieter Braun
Die Welt der wilden Tiere (2014/2015) sau reportajul jurnalistic
Mein Opa, sein Holzbein und der große Krieg (2013) de Nikolaus Nützel.
Cât despre temele de sorginte exclusiv germană din literatura contemporană pentru copii și tineret, se fac remarcate cele despre nazism și holocaust (Reiner Engelmann,
Der Fotograf von Auschwitz, 2015), împărțirea și reunificarea Germaniei (Dorit Linke,
Jenseits der blauen Grenze, 2014), dar și subiecte precum fotbalul, relațiile familiale modificate, precum și un număr deosebit de ridicat de volume cu conținut filosofic.
Mai mult decât simple cărți
De multă vreme însă, literatura pentru copii și tineret nu se mai rezumă doar la cărțile propriu zise. Volumele de succes sunt însoţite de o sumedenie de alte formate, de la audio books, la filme pe Youtube și până la diferite produse de marketing. În spațiul german, clasici moderni precum Kirsten Boie, Cornelia Funke, Janosch şi Paul Maar acoperă cam cea mai mare parte a acestui domeniu. Evoluţiile şi schimbările la nivel general din sfera literaturii, cărţilor, comportamentului de lectură, pieței de carte și diversității mediilor se fac simţite astăzi şi în domeniul literaturii pentru copii şi tineret – şi anume în acelaşi timp, şi nu cu o întârziere de câţiva ani, aşa cum era cazul mai demult. E-book-urile, aplicațiile și self-publishing-ul se numără, între timp, la fel de natural printre mijloacele aflate în apanajul literaturii pentru copii și tineret, precum şi manuscrisele interactive ale echipelor de scriitori de pe platformele de socializare.
