Foto Krista Szocs© Gabriela Cuzepan
Știi momentul acela când ești mega obosit și îți e frig, dar ești fericit pentru că știi că în curând o să te poți întinde în pat, unde e cald și o să adormi imediat pentru că nimic nu te mai poate ține treaz?
Asta simt eu de fiecare dată când scriu. O fericire de scurtă durată care mă consumă, dar care mă face să mă simt cea mai extrovertită dintre introvertiți, pot scrie orice despre oricine, sunt superkrista. Din poziția aceasta pot vedea mai clar și pot înțelege mult mai multe decât ordinarykrista.
Nume: Krista Szöcs
Data nașterii: 25 iunie 1990
Locul nașterii: Sibiu
Domiciliu actual: Bad Mergentheim, Germania
Cărți publicate: cu genunchii la gură (Charmides, 2013), berlin (Nemira, în curs de apariție)
MĂ ÎNDREPT către tine
un picior în fața celuilalt
în spatele meu
un wave care nu îmi pare
familiar
dintr-o dată fericirea. fără definiții, filozofii, fără video-urile lui watts. pur și simplu.
mă îndrept către tine
și poveștile despre prietenie
sunt alegeri
pe care le-am făcut împreună
fericirea. cuvânt uzat. auzit în multe contexte. la fel ca timpul. e nevoie de el/ ea și oamenii sunt în sincron.
mă îndrept către tine confuză
cu teorii naive despre
ce înseamnă jignirea
naive în sensul acelor copii care
acceptă jignirile deși știu
că ei sunt mult mai mult
de atât
concept abstract. idei, opinii. cum se simte. cum o dobândești. ce înseamnă. aura din jurul ei.
mă îndrept către tine și mă port
de parcă aș fi văzut totul înainte
numele tău am știut mereu
să-l pronunț
nume de astronom nume de nazist
nume de atlet
întotdeauna să profit de oportunități
o întreagă istorie despre
egipteni cu faraonii lor
africa și mohamed despre piramide
extratereștii despre existența universului
ecou
o întreagă istorie despre cum poți vorbi
despre fucking nimic
detalii care nu pot fi observate
în a doua audiție
fericirea. acest accent englezesc. context în care mă simt expusă. ca un necunoscut la o seară de karaoke. o melodie despre importanța prieteniei. și fericirea.
dacă aș fi CEA MAI BUNĂ PARTE din mine, nu m-ar deranja deloc să știu, atunci când mă privesc în oglindă, că dintr-o eroare a creierului aș putea să mă văd un monstru. brațe bărbătești și piele închisă la culoare. părul subțire, foarte rar. smeagol mai puternic și mai înalt. dacă aș fi cea mai bună parte din mine, nu ar conta că nu sunt samwise gamgee, că prietenia mea trece de limitele unui sat liniștit, de curajul de care nu am dat niciodată dovadă. de foamea asta care nu trece nici cu pâine de elf.
© Editura Nemira
