|© Pixabay, 1767559
|© Pixabay, 1767559
A fost o perioadă în care am strecurat aceeași întrebare printre cunoscuți – oameni din lumea literară, studenți, cititori de cursă lungă sau de ocazie.
Thu, 23. May 2019
Ce ne învață Goethe (I) – un an din viața tânărului Werther, care a suferit pentru noi
Speriați la gândul că, stilistic vorbind, nu e foarte prietenos, că poveștile pe care le spune nu mai sunt relevante în lumea de astăzi, mulți dintre cei chestionați au mărturisit că nu văd de ce l-ar mai citi pe Goethe.
1 IULIE 1771
Nimic nu mă supără mai mult decât atunci când oamenii se necăjesc unii pe alții și mai ales când tinerii, plini de viață, în loc să fie cu sufletul deschis la toate bucuriile, își amărăsc zilele unii altora cu stâmbături și își dau seama prea târziu că timpul risipit nu se mai poate întoarce.
20 IULIE 1771
Toate în lume sunt fleacuri, și un om care, de hatârul altora, se istovește pentru bani și onoruri, sau orice altceva, fără să facă asta din pasiune sau de nevoie, e întotdeauna un nerod.
22 AUGUST 1771
Când ne lipsim nouă înșine, totul ne lipsește.
20 OCTOMBRIE 1771
De când mă amestec cu lumea în fiecare zi, și văd ce fac oamenii și cum se poartă, mă împac mult mai bine cu mine însumi. Desigur, din pricină că suntem astfel alcătuiți încât comparăm întruna orice cu noi înșine și pe noi înșine cu orice, fericirea sau nenorocirea stă în lucrurile cu care venim în atingere și, prin urmare, nimic nu e mai primejdios decât singurătatea.
24 DECEMBRIE 1771
Goana după măriri: fiecare stă la pândă să treacă măcar cu un pas înaintea celorlalți; cele mai penibile și mai jalnice pasiuni, fără nici o perdea.
8 FEBRUARIE 1772
Când, dimineața, soarele răsare și făgăduiește o zi frumoasă, nu mă pot opri și strig: „Iată că ai din nou un bun ceresc pentru care oamenii pot să se înșele între ei!”. Ei pot să se înșele între dânșii pentru orice: pentru sănătate, pentru reputație, pentru veselie, pentru odihnă! Fac asta de multe ori din prostie, nepricepere și mărginire, iar dacă ai sta să-i asculți, cu cele mai bune intenții. De multe ori îmi vine să-i rog în genunchi să nu-și mai tulbure atât de cumplit sufletul.
16 IUNIE 1772
Da, sunt numai un călător, un pelerin pe acest pământ! Dar voi sunteți altceva?
Traducerea îi aparține lui Alexandru Philippide; ediția folosită este cea tipărită de Polirom în 2015.
Mai jos, direct de la sursă (astăzi, Suferințele tânărului Werther), câteva argumente să o facem; pentru că, deși mai conectați ca oricând între noi și la sursele de informație, încă pierdem din vedere lucruri esențiale, foarte bine spuse cu secole în urmă.
1 IULIE 1771
Nimic nu mă supără mai mult decât atunci când oamenii se necăjesc unii pe alții și mai ales când tinerii, plini de viață, în loc să fie cu sufletul deschis la toate bucuriile, își amărăsc zilele unii altora cu stâmbături și își dau seama prea târziu că timpul risipit nu se mai poate întoarce.
20 IULIE 1771
Toate în lume sunt fleacuri, și un om care, de hatârul altora, se istovește pentru bani și onoruri, sau orice altceva, fără să facă asta din pasiune sau de nevoie, e întotdeauna un nerod.
22 AUGUST 1771
Când ne lipsim nouă înșine, totul ne lipsește.
20 OCTOMBRIE 1771
De când mă amestec cu lumea în fiecare zi, și văd ce fac oamenii și cum se poartă, mă împac mult mai bine cu mine însumi. Desigur, din pricină că suntem astfel alcătuiți încât comparăm întruna orice cu noi înșine și pe noi înșine cu orice, fericirea sau nenorocirea stă în lucrurile cu care venim în atingere și, prin urmare, nimic nu e mai primejdios decât singurătatea.
24 DECEMBRIE 1771
Goana după măriri: fiecare stă la pândă să treacă măcar cu un pas înaintea celorlalți; cele mai penibile și mai jalnice pasiuni, fără nici o perdea.
8 FEBRUARIE 1772
Când, dimineața, soarele răsare și făgăduiește o zi frumoasă, nu mă pot opri și strig: „Iată că ai din nou un bun ceresc pentru care oamenii pot să se înșele între ei!”. Ei pot să se înșele între dânșii pentru orice: pentru sănătate, pentru reputație, pentru veselie, pentru odihnă! Fac asta de multe ori din prostie, nepricepere și mărginire, iar dacă ai sta să-i asculți, cu cele mai bune intenții. De multe ori îmi vine să-i rog în genunchi să nu-și mai tulbure atât de cumplit sufletul.
16 IUNIE 1772
Da, sunt numai un călător, un pelerin pe acest pământ! Dar voi sunteți altceva?
Traducerea îi aparține lui Alexandru Philippide; ediția folosită este cea tipărită de Polirom în 2015.
|© Editura Polirom
|© Editura Polirom
Trackbacks
Trackback specific URI for this entry
No Trackbacks
