Bloguri de carte din Germania

1. Profilul tău, în câteva cuvinte.

Numele meu este Friederike, locuiesc la Freiburg im Breisgau, în Germania, și lucrez într-o librărie. Iubesc cititul, ceea ce mă face să fiu foarte potrivită pentru meseria pe care o practic, însă îmi place destul de mult și să cos, de exemplu.

2. De când și de ce ai un blog?

Am început să scriu pe blog în 2014, pe vremea când nu lucram încă în domeniu, însă citeam mult și îmi doream să împărtășesc impresiile mele și altora.
Nu m-aș fi gândit vreodată că o să mă prindă atât de tare și că prin intermediul blogului voi cunoaște, atât online cât și offline, o grămadă de oameni fascinați de cărți. Mi se pare un lucru extraordinar.

3. Care sunt subiectele cele mai importante pe care le abordezi?

Majoritatea articolelor de pe blogul meu sunt despre literatura contemporană și de-abia mai apuc să țin pasul cu cititul, în ritmul în care apar noutățile. Mi se pare că se publică tot mai multe cărți foarte interesante în ultima vreme. Se poate să aibă o legătură cu faptul că a venit toamna și se apropie Târgul de Carte de la Frankfurt. Un alt domeniu de care mă ocup este literatura pentru copii și tineret, de aceea public și recenzii despre cărțile din acest segment. În plus, comentez articole apărute în diverse suplimente literare, dar și emisiunea televizată Cvartetul literar.

4. Există vreun autor german pe care să îl recomanzi în mod deosebit?

Este greu să mă opresc asupra unui singur nume. Îl îndrăgesc foarte mult pe autorul elvețian Charles Lewinsky, cel care a scris una dintre cărțile mele absolut favorite, și anume “Melnitz”. Îmi amintesc și acum cum am citit ultimele pagini noaptea la ora patru și nu m-am mai putut opri din plâns. Este ceva ce mi se întâmplă foarte, foarte rar.

5. Există o carte germană pe care ai recomanda-o oricând oricui?

Mă tem că această carte universală nu există. Fiecare cititor are preferințele sale și, ce poate părea o mare revelație pentru unul, altuia i se poate părea extrem de plictisitor. Trebuie ținut cont, așadar, de gustul fiecăruia, iar dacă nu aș face acest lucru, nu as fi un bun om de vânzări în acest domeniu.

6. Anul viitor România va participa în calitate de invitat de onoare la târgul de carte de la Leipzig. Ai un autor român preferat sau literatura română îți este total străină?

Un client al librăriei m-a rugat de curând să-i recomand romane de autori români. Și aici, trebuie să recunosc, că am ajuns la o limită personală. Singurul autor care mi-a venit în minte a fost Mircea Cărtărescu. Mă aștept ca după Târgul de Carte de la Leipzig lucrurile să stea diferit.

7. Cum îți popularizezi blogul? Ce platforme online folosești?

Cel mai eficace mijloc de a anunța cititorii că au apărut articole noi sunt fără îndoială canalele social-media. Sunt activă pe Facebook, Twitter și Instagram, deși trebuie să spun că nu mă rezum doar la a posta. Citesc foarte multe bloguri și le urmăresc pe diverse canale. Asta mă ajută și în munca mea la librărie. Cu timpul mi-am dat seama cât de cât de gusturile fiecărui bloger și știu să selectez din recomandările lor ce mi se potrivește mie sau, mai degrabă, clienților de la librărie. Acest lucru mă ajută foarte mult.

8. Ce ți se pare plictisitor pe un blog?

Nu cred că este ceva care să mi se pară plictisitor, asta pentru că fiecare bloger are lecturi diferite și fiecare gen literar își are justificarea sa.

9. Ce alte bloguri din Germania recomanzi?

Există foarte multe bloguri pe care le citesc cu plăcere, de ex. Zeichen & Zeiten, literaturleuchtet și Sätze & Schätze.

10. Dacă ar fi să mai citești o singură carte până la sfârșitul vieții, care ar fi aceea?

Depinde foarte mult de cât timp aș mai avea de trăit. Dacă mi-ar mai rămâne doar câteva zile, aș apela la una din cărțile autoarei Amélie Nothomb, mai ales pentru extraordinarul umor negru pe care l-am întâlnit în fiecare roman al ei citit până acum ( de ex “Uimire și Cutremur”). Poate că aș alege chiar “Cosmetique de l'ennemi”, având în vedere că doar această carte lipsește acum din colecția mea Nothomb.

Dacă aș avea mai mult timp la dispoziție, aș lua în considerare următoarele două opțiuni:
“Brideshead Revisited” de Evelyn Waugh. La lectura romanului “Scoop”, de exemplu, am izbucnit în râs în tramvai. Waugh este pentru mine maestrul absolut al umorului britanic, pe care îl apreciez foarte mult. “Brideshead Revisited”, acest opus magnum al său, se află de multă vreme în biblioteca mea și nu pot să-mi explic cum de nu l-am citit până acum.

“A opta viață (pentru Brilka)” de Nino Haratischwilli. Am auzit atâta voci vorbind cu entuziasm despre ea, încât trebuie neapărat să o citesc.