Câte cinci titluri din fiecare categorie concurează în cadrul uneia dintre cele mai renumite competiții literare din spațiul de limbă germană. Câștigătorii premiilor, în valoare însumată de 60.000 de euro, vor fi anunțați pe 23 martie.
Nominalizările pentru categoria Beletristică

© Wallstein Verlag | Foto: Frederic Meyer
Lukas Bärfuss: „Hagard“ (Wallstein Verlag)
Un bărbat aflat în fața intrării într-un magazin începe să urmărească, fără motiv, o femeie. Nu o cunoaște, o vede doar din spate – dar își propune în joacă să nu o scape din ochi. Philip are însă o programare în mai puțin de o oră și se gândește să o amâne mai pe seară. Iar până atunci ar mai fi ceva timp... În
Hagard, Lukas Bärfuss urmărește un urmăritor. Plutește în aer o senzație de amenințare, iar tensiunea și neliniștea lui Philip străpung carcasa narativă, ajungând până la cititor.
Lukas Bärfuss, născut în 1971, trăiește la Zürich. Este autor de romane (Hundert Tage, 2008 und Koala, 2014, ambele Wallstein) și piese de teatru (Malaga, 2010, Zwanzigtausend Seiten, 2012), puse în scenă în întreaga lume. Lucrările sale au fost răsplătite de nenumărate ori cu premii prestigioase, precum Berliner Literaturpreis 2013 și Schweizer Buchpreis 2014. Acum doi ani a publicat volumul de eseuri Stil und Moral (Wallstein).

© Klett-Cotta | Foto: Juergen_Bauer
Brigitte Kronauer: „Der Scheik von Aachen“ (Klett-Cotta)
Anita riscă totul pentru Mario: renunță la jobul său din Zürich și se mută înapoi la Aachen, orașul ei natal. Acolo locuiește și mătușa ei Emmi, cu care are o relație apropiată, dar care privește cu scepticism relația cu Mario. Anticarul Marzahn însă, la care se angajează Anita, este fascinat de patetismul poveștii de dragoste a Anitei și încearcă obsesiv să-i explice Anitei totul despre dragoste. Tot despre dragoste este vorba și în poveștile pe care Anita i le spune mătușii sale din ciclul „Șeicul din Alexandria și sclavii săi“ de Wilhelm Hauff.
Brigitte Kronauer, născută în 1940 la Essen, trăiește la Hamburg și este scriitoare liber-profesionistă. A primit numeroase distincții literare, printre care Georg-Büchner-Preis în 2005 și Jean-Paul-Preis în 2011. Dintre romanele sale, amintim Teufelsbrück (2000), Verlangen nach Musik und Gebirge (2004) și Gewäsch und Gewimmel (2013), toate publicate la Klett-Cotta.

© Kookbooks | Foto: Wikipedia
Steffen Popp: „118“
Tabelul periodic al elementelor cuprinde 118 elemente chimice cunoscute. Acestei rigori științifice i se opune însă varietatea de obiecte și ființe, fenomene și procese. Scopul și jocul noii cărți a lui Steffen Popp constă în abordarea poetică a unora dintre aceste obiecte și fenomene – de la sare la spirit, de la monștri la puf, de la lumi paralele la chestii. Iau naștere în acest fel mici tablouri năucitoare, obraznice, pline de umor și originale, potrivite melodios și aranjate ritmic, care compun un tabel periodic paralel cu cel al elementelor.
Steffen Popp, născut în 1978 la Greifswald, a studiat filosofie și germanistică. I-au fost publicate volumele de poezie Wie Alpen (2006), Kolonie Zur Sonne (2008) și Dickicht mit Reden und Augen (2013), precum și romanul Ohrenberg oder der Weg dorthin (2006), care a fost nominalizat pentru Deutscher Buchpreis. A primit diverse premii, printre care Peter Huchel-Preis 2014 și Mondseer Lyrikpreis 2015.

© S. Fischer Verlag | Foto: Wikipedia
Anne Weber: „Kirio“ (S. Fischer)
N-are cum să nu-ți placă
Kirio: adoră să alerge în mâini și să răstoarne totul cu susul în jos. Cântă la flaut și vorbește cu pietre și lilieci ca și cum ar vorbi cu oameni. Pentru el totul are valoare nominală, până și valoarea nominală. Face minune după minune fără să-și dea seama. Noul roman al Annei Weber este o punte poetică între cer și pământ, o poveste magică și misterioasă, simpatică, inteligentă și plină de aluzii, urmând tradiția experimentală modernă.
Scriitoarea și traducătoarea
Anne Weber trăiește la Paris. Cărțile sale, scrise în germană și franceză, sunt publicate în ambele țări. Traduce atât din germană în franceză (de ex., Wilhelm Genazino), cât și viceversa (de ex., Pierre Michon). Cel mai recent volum al său a apărut în 2015, Ahnen – care a fost premiat, printre altele, cu Kranichsteiner Literaturpreis și Johann-Heinrich-Voß-Preis.

© Rowohlt Verlag | Foto: Wikipedia
Natascha Wodin: „Sie kam aus Mariupol“ (Rowohlt)
Natascha Wodin spune povestea mamei sale – originară din orașul-port Mariupol, a fost prinsă în ghearele a două dictaturi. A trăit, ca tânără fată, declinul familiei sale aristocrate în timpul terorii staliniste, iar în 1944 a fost trimisă de către naziști, pe post de muncitoare din Est, la muncă forțată în Germania. A supraviețuit și a scăpat. Bazată pe o intensă muncă de cercetare, cartea Nataschei Wodin despre mama sa demonstrează, cu date istorice instructive și într-o manieră plastică și angajantă, felul în care evenimentele timpului interferează cu destine individuale, destinul prezentat cititorilor fiind de altfel reprezentativ pentru soarta a milioane de oameni.
Natascha Wodin s-a născut în 1945, la Fürth. Din 1981 este scriitoare liber-prefesionistă, fiind premiată cu diverse distincții literare, cea mai recentă Alfred-Döblin-Preis 2015, pentru volumul Sie kam aus Mariupol. Tema dezrădăcinării și alienării este predilectă în cărțile Nataschei Wodin. Cele mai recente volume ale sale sunt Nachtgeschwister (Kunstmann, 2009) și Alter, fremdes Land (Jung und Jung, 2014).
Nominalizările pentru categoria Non-Ficțiune/Eseu
Leonhard Horowski: „Das Europa der Könige“ (Rowohlt)
Klaus Reichert: „Wolkendienst“ (S. Fischer)
Jörg Später: „Siegfried Kracauer“ (Suhrkamp)
Barbara Stollberg-Rilinger: „Maria Theresia. Die Kaiserin in ihrer Zeit” (C.H.Beck)
Volker Weiß: „Die autoritäre Revolte“ (Klett-Cotta)
Nominalizările pentru categoria Traduceri
Holger Fock, Sabine Müller: tradus din franceză, „Kompass" de Mathias Énard (Hanser Berlin)
Gregor Hens: tradus din engleză, „Shark“ de Will Self (Hoffmann und Campe)
Gabriele Leupold: tradus din rusă, „Die Baugrube“ de Andrej Platonow (Suhrkamp)
Eva Lüdi Kong: tradus din chineză, „Die Reise in den Westen“ (Reclam)
Petra Strien: tradus din spanionlă, „Die Irrfahrten von Persiles und Sigismunda“ de Miguel de Cervantes (Die Andere Bibliothek)