Anchetă: 5 opinii despre Târgul de Carte de la Frankfurt

Săptămâna trecută, scriam aici pe blog despre călătoria tematică care a adus anul acesta la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt douăzeci și doi de profesioniști din domeniul editorial din toată lumea. Un material personal, în care am povestit entuziastă despre ce am făcut la Frankfurt, ce program am avut, ce am adus acasă, în România, din toată experiența aceasta. Acum, mai adăugăm câteva piese în acest mare puzzle care este târgul de carte de la Frankfurt. Vă propun spre lectură, așadar, alte cinci opinii – aparținând unor scriitori, jurnaliști, traducători, reprezentanți ai unor instituții literare –, din cinci țări diferite – Polonia, Panama, Kosovo, Angola și Etiopia –, în legătură cu ce i-a surprins cel mai mult la cel mai mare târg de carte din lume. Fie că este vorba despre programul, evenimentele, atmosfera ori prezența numeroasă la târg, fiecare părere vine, de fapt, cu o concluzie în spatele rândurilor: Frankfurt este un punct de referință în industria mondială a cărții.

Justyna Czechowska

M-a surprins cel mai mult ceremonia de deschidere a Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt, ediția 2016. A fost un eveniment emoționant, cu discursuri minunate ținute de politicieni din Germania și Olanda, în legătură cu problemele cu adevărat importante din Europa de astăzi. În timp ce le ascultam, mă gândeam la prietenii noștri din Africa și Asia, cum îi influențau toate acele discuții. Și, apoi, surpriză, poate că nu știau despre criza noastră, dar prelegerile de la deschidere le-au deschis ochii, au pus lucrurile în perspectivă, tratând subiecte universale.

Justyna Czechowska (1979) este specialistă în studii literare, manager cultural, traducătoare din suedeză, autoare de articole, interviuri și antologii. Este cofondatoare a Fundației pentru Studii Literare și a Asociației Traducătorilor Literari Polonezi. Coautoare a programului festivalului „Odnalezione w tłumaczeniu” [„Found In Translation”].

Carlos Wynter Melo

Ce m-a surprins pe mine cel mai mult la Târgul de Carte de la Frankfurt a fost un concept pe care nu l-aș fi folosit pentru a descrie un oraș german înainte de a-l vizita propriu-zis: diversitate. Aici am întâlnit o diversitate foarte profundă.

Carlos Wynter Melo este recunoscut național și internațional pentru scrierile sale. În 2007, a fost nominalizat ca unul dintre cei mai importanți scriitori tineri latino-americani, în cadrul Bogota 39. La cea de-a 25-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara (2012), a fost numit unul dintre cele 25 Cele mai bine ținute secrete din America Latină. A publicat trei romane și mai multe cărți de proză scurtă. Este și editor.

Adil Olluri

Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai mare târg de profil din lume, va rămâne în mintea mea pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo, pentru că în el am văzut o întreagă lume a cărților. Am avut ocazia să văd același lucru pe care marele scriitor argentinian Jorge Luis Borges l-a văzut atunci când spunea că și-a „imaginat că Paradisul va fi un fel de bibliotecă”. Și chiar a fost un paradis al cărților, unde puteai găsi opere din diferite țări din lume, unde te puteai întâlni cu autori, editori, traducători din toate colțurile planetei. Târgul de Carte de la Frankfurt este o experiență bună pentru fiecare scriitor.

Ce m-a surprins pe mine cel mai tare la Frankfurt a fost prezența, în număr mare, a agenților literari, cei care sunt precum niște poduri între scriitori și edituri și care căutau aici cărți și autori noi, care ar fi putut vorbi pe limba cititorilor europeni, care ar fi putut rezona cu aceștia din urmă.

Adil Olluri (1984) este scriitor și critic literar. A publicat un roman, „Bartësi i shpirtrave të përzënë” („The Bearer of the Excluded Spirits”/„Purtătorul sufletelor exilate”, 2015), și un volum de proză scurtă, „Shumë rrugë dhe një rënie” („Many roads and a fall”/„Multe drumuri și un declin”, 2013). Prozele sale scurte au fost traduse în mai multe limbi, printre care italiană, germană, engleză, cehă, slovenă și bulgară. De asemenea, a scris și două volume de critică literară, „Trilogjia postmoderne” („Trilogia postmodernă”, 2011) și „Romani postmodern shqiptar” („Romanul albanez postmodern”, 2011), pentru al doilea fiindu-i decernat Premiul Național pentru cea mai bună carte de critică literară. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Kosovo.

Gociante Patissa

Ei bine, în afara performance-ului de tip carnaval, cu tineri costumați precum personajele din varii cărți, care arată cât de profund își valorifică societatea germană tradiția/patrimoniul literar, nu aș putea spune că am avut parte de multe surprize la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, luând în considerare experiența mea anterioară – în urmă cu trei ani, am fost în Israel, la cea de-a 26-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Ierusalim, care este deschis publicului începând cu a doua zi a târgului.
Din punctul meu de vedere, Goethe Institut reușește un lucru minunat cu aceste călătorii tematice, în care aduce laolaltă oaspeți din diferite colțuri ale lumii pentru discuții profesionale. Cu toate acestea, din poziția de scriitor și reprezentant al unei instituții literare, am avut sentimentul că se putea face mai mult, cum ar fi să se creeze spațiu pentru o interacțiune mai mare între participanți – și nu numai –, de vreme ce dialogul intercultural trebuie să aibă doi receptori și doi emițători. Pentru că, nu-i așa?, la sfârșitul zilei te întrebi dacă nu ar fi fost benefic pentru ambele părți să ne cunoască și pe noi mai bine profesioniștii din spațiul german.

Gociante Patissa (1978) – scriitor și jurnalist independent, colaborează la diverse publicații culturale angoleze, traduce (ubundu, portugheză, engleză) și se implică în proiecte sociale de voluntariat. Scrie pe blogul http://angodebates.blogspot.ro/. În 2012, i s-a decernat Premiul Regiunii Benguela pentru Cultură și Artă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Angola.

Anteneh Kebede Habtesellassie

Multe lucruri m-au surprins la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, dar la două dintre ele încă mă gândesc: în primul rând, ideea frumoasă cu doctorul de cărți și punerea ei în aplicare, în Agora, de către oaspeții de onoare ai ediției de anul acesta – în funcție de ce probleme aveai, un doctor real îți recomanda cărți pe care să le citești. Apoi, m-a uimit prezența mass media la târg: un număr impresionant de transmisiuni TV în direct, emisiuni radio, înregistrări, jurnaliști din presa scrisă etc.
De asemenea, am realizat că târgul de la Frankfurt este un târg care promovează mai degrabă industria de carte în ansamblul ei, decât să se axeze pe vânzarea de carte. E impresionant să vezi cum se pune accentul pe domeniul editorial la nivel global și, în același timp, să privești cum 300.000 de vizitatori trec pragul târgului în doar două zile.

Anteneh Kebede Habtesellassie (1981) este jurnalist de televiziune, fiind gazda uneia dintre cele mai importante emisiuni culturale din capitala Etiopiei, Addis Abeba. De asemenea, este organizatorul celui mai mare târg de carte din Etiopia.